Prezentul continuu (afirmativ)

În română, Port o geacă înseamnă și „port geacă de obicei”, și „am geacă pe mine acum”. Contextul face diferența. Engleza nu lasă asta pe seama contextului. Are două timpuri diferite: prezentul simplu pentru ce se întâmplă de obicei (I wear a jacket in winter.) și prezentul continuu pentru o acțiune care are loc acum, chiar în momentul în care vorbești: He is walking his dog.

Se formează din două părți: o formă a lui be (am, is, are), apoi verbul cu terminația -ing. Româna nu are o construcție asemănătoare. De aceea vorbitorii de română o uită cel mai des sau păstrează doar o parte din ea.

De obicei sau acum

Acolo unde româna folosește același prezent, engleza trebuie să aleagă între cele două timpuri. Întreabă-te mereu: e un obicei sau se întâmplă chiar acum?

Cuvinte precum now, right now, at the moment și today apar des cu prezentul continuu. Cuvinte precum always, usually, every day și on Sundays merg cu prezentul simplu.

Cele două părți

Prima parte este be și se acordă cu subiectul exact cum ai învățat deja: am cu I, is cu he, she și it, are cu you, we și they. A doua parte, forma cu -ing, nu se schimbă niciodată. E wearing la toate persoanele: I am wearing, she is wearing, they are wearing.

Formele scurte pe care le știi de la be se folosesc și aici, iar în vorbire sunt cele obișnuite: I'm wearing, she's wearing, they're wearing. Sunt corecte atât forma întreagă, cât și cea scurtă.

Româna spune totul într-un singur verb (port), așa că e ușor să scrii doar o parte din construcție: She wearing a coat sau She is wear a coat. Amândouă sunt greșite. Pune mereu ambele părți, forma lui be ȘI forma cu -ing. Nu te baza nici pe gerunziul românesc: purtând nu se combină cu „a fi”, dar is wearing are nevoie de is. Nu adăuga niciodată -s la forma cu -ing: she is wearing, nu she is wearings.

Cum se scrie forma cu -ing

La majoritatea verbelor adaugi pur și simplu -ing: wear devine wearing, look devine looking, buy devine buying. Există două grupe de verbe care își schimbă scrierea.

• Verbele terminate în -e mut pierd acest e. make devine making, take devine taking, come devine coming, have devine having, write devine writing. În engleză nu vei vedea niciodată makeing.
• Verbele scurte terminate într-o vocală urmată de o consoană dublează consoana. sit devine sitting, run devine running, put devine putting, get devine getting, shop devine shopping, swim devine swimming. Româna nu are o regulă asemănătoare. În engleză, consoana dublă arată că vocala rămâne scurtă: sitting, nu siting.

Consoana se dublează doar când verbul se termină într-O SINGURĂ vocală urmată de O SINGURĂ consoană: sit, run, shop. Dacă la final sunt două vocale (look, wear, read) sau două consoane (want, help, dress), adaugi doar -ing: looking, wearing, wanting, dressing.

Câteva verbe nu primesc -ing

Unele verbe exprimă o stare, nu o acțiune, iar engleza de obicei nu le pune la prezentul continuu: know, want, like, love, need și have (cu sensul de „a deține”). Chiar dacă afirmația e adevărată în acest moment, spui I want a new coat și She likes your shoes, nu I am wanting sau She is liking. Odată ce te obișnuiești cu forma cu -ing, nu o folosi și la aceste verbe. Vei mai întâlni subiectul mai târziu.